Propunerile Guvernului pentru Legea dării în plată

”Guvernul susține ca legea dării în plată să-și păstreze și chiar să-și consolideze caracterul social, care a stat la baza acestui proiect de lege și a fost exprimat ca atare în expunerea de motive, atunci când proiectul de lege a apărut în dezbaterea Parlamentului. Este un punct la care Guvernul ține foarte mult – acest caracter social poate fi un răspuns pentru multe din provocările la care legea nu răspunde în acest moment sau care creează dificultăți în interpretarea sau în efectele pe care le va avea această lege”, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.

El a subliniat că introducerea distincției cu privire la consumator este doar un prim pas. ”Este un pas înainte, cum este un pas și aprobarea plafonului de 150.000 de euro. Dar sunt doar doi pași. Probabil sunt necesari mai mulți”, a susținut Dan Suciu, precizând că se referă la introducerea criteriului gradului de îndatorare.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a afirmat că în ședința de guvern au fost discutate puncte de vedere și partea mai multor ministere. ”Sunt nuanțate aceste puncte de vedere în funcție de specificul fiecărui minister în parte”, a adăugat el.

Suciu a precizat că ministerul Justiției a subliniat o serie întreagă de deficiențe procedurale, printre care faptul că nu se face distincție între cei care nu pot și cei care nu vor să plătească, în vreme ce ministerul de Finanțe are mai multe amendamente, cum ar fi gradul de îndatorare și limita de creditare.

”Consideră ministerul de Finanțe că extinderea programului și la creditele acordate prin Prima Casă nu ar fi benefic din perspectivă socială. Cei care au accesat Prima Casă nu par a fi, cel puțin din datele noastre, grevați de probleme sociale. Rata de neperformanță este extrem de mică, undeva la 0,04%. Asta înseamnă că nu întrevedem cazuri sociale acolo”, a explicat Dan Suciu.

El a vorbit și despre ”îngrijorările legate de procesele internaționale la care România ar putea fi parte dacă legea trece în forma actuală”, afirmând că, potrivit analizelor BNR, pierderile pe care statul român le-ar putea suporta pe retroactivitate și impactul major al proiectului ar putea ajunge, maximal, la aproximativ 2,8 miliarde de euro.

Senatorii au adoptat, luni, cu unanimitate de voturi, legea dării în plată. Aceasta se află în faza reexaminării, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Decizia finală aparține Camerei Deputaților.

Luni, senatorii au decis ca programul Prima Casă să rămână sub incidența legii, dar, în același timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinație de locuință, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.

Mariana Câmpeanu, senator PNL, a susținut că aprobarea amendamentului care prevede plafon de 150.000 de euro va genera întârzierea aplicării legii. „Vă atrag atenția că prin amendamentul pe care l-ați votat cu 150.000 ați dat posibilitatea ca legea să fie la CCR amendată ca discriminatorie și de fapt să prelungiți neaplicarea acestei legi. Poate veți corecta la Cameră acest lucru”, a punctat Mariana Câmpeanu. O poziție în acest sens a avut marți și președintele PSD, Liviu Dragnea.